Recuperarea după cancer nu se rezumă doar la vindecarea fizică. Este un proces complex care include și vindecarea emoțională. După tratament, mulți supraviețuitori se confruntă cu emoții intense, precum frica de recidivă, anxietatea, depresia sau vinovăția. În același timp, această perioadă poate fi și un catalizator pentru dezvoltarea rezilienței.
Emoțiile frecvente în perioada post-cancer
După încheierea tratamentului, mulți pacienți raportează o paletă de emoții dificile:
- Frica de recidivă: apare frecvent la controlul medical de rutină sau la apariția unor simptome. Potrivit unui studiu publicat în Journal of Cancer Survivorship, peste 70% dintre supraviețuitori raportează niveluri moderate sau ridicate de frică de recidivă;
- Anxietatea: este o reacție normală la incertitudine, dar devine problematică atunci când afectează somnul, relațiile sau capacitatea de a funcționa zilnic;
- Depresia: până la 25% dintre supraviețuitori se confruntă cu simptome depresive persistente;
- Vina supraviețuitorului: unele persoane se simt vinovate că au supraviețuit, în timp ce altele din comunitatea lor nu au reușit;
- Epuizarea emoțională și sindromul post-traumatic: uneori, pacienții retraiesc experiențele din timpul tratamentului sub forma unui PTSD medical.
Impactul emoțiilor asupra sănătății generale
Neglijarea sănătății emoționale poate afecta:
- Aderența la tratamentele post-terapeutice;
- Calitatea somnului și apetitul;
- Imunitatea;
- Relațiile sociale și de familie;
- Revenirea la muncă sau la activitățile normale.
Potrivit National Cancer Institute, managementul emoțional este esențial pentru o recuperare oncologică eficientă.
Cum dezvoltăm forța interioară
A. Sprijinul psihologic individual
Psihoterapia cognitiv-comportamentală și psihoterapia pozitivă ajută pacienții să:
- Recadreze gândurile negative;
- Identifice resurse personale;
- Construiască strategii de adaptare sănătoase.
B. Grupurile de suport pentru supraviețuitori
Participarea la grupuri de sprijin permite exprimarea emoțiilor într-un mediu sigur, schimb de experiență și sentimentul că „nu sunt singur în această luptă”.
C. Mindfulness, respirație conștientă, journaling
Practici validate științific care reduc stresul și anxietatea:
- Mindfulness-Based Stress Reduction (MBSR) s-a dovedit eficient în ameliorarea anxietății post-cancer;
- Jurnalul de recunoștință sau jurnalul emoțional ajută în procesarea trăirilor și cultivarea rezilienței.
Ce pot face profesioniștii din sănătate?
- Să valideze emoțiile și experiențele pacientului
1.1. Validarea emoțională este un pas esențial în crearea unui spațiu sigur. O simplă frază precum „Este firesc să simți frică sau nesiguranță în perioada asta” poate diminua anxietatea și senzația de izolare;
1.2. Este important ca personalul medical:
– să nu minimalizeze reacțiile pacientului („Nu ai de ce să îți faci griji” poate amplifica rușinea);
– să reflecte emoțiile observate („Îmi dau seama că vestea asta vă copleșește”);
– să normalizeze trăirile („Mulți pacienți au simțit la fel”).
2. Să folosească modele de comunicare empatică
Protocoalele validate internațional ajută medicii să abordeze conversațiile dificile cu empatie și structură:
2.1. SPIKES – pentru transmiterea veștilor dificile și explorarea emoțiilor pacientului;
2.2. NURSE – pentru identificarea, recunoașterea și sprijinirea emoțiilor;
2.3. COMFORT – pentru comunicare clară și relaționare centrată pe pacient și familie.
Aceste instrumente contribuie la reducerea distresului psihologic și la creșterea încrederii pacientului în echipa medicală.
3. Să ofere informații clare și adaptate nevoilor pacientului
Incertitudinea alimentează anxietatea. Profesioniștii pot:
– explica planurile de monitorizare și ce presupun controalele post-tratament;
– clarifica ce simptome trebuie semnalate urgent;
– discuta deschis despre prognostic și opțiuni, în funcție de ce dorește pacientul să afle.
4. Să încurajeze exprimarea emoțiilor
Un spațiu în care pacientul poate verbaliza fricile, rușinea sau vina scade riscul de depresie și stres post-traumatic. Medicii pot iniția conversația întrebând:
– „Cum vă simțiți cu toate aceste schimbări?”
– „Care sunt cele mai mari griji în perioada aceasta?”
5. Să facă trimitere către sprijin psihologic și psiho-oncologic
Nu toți pacienții pot depăși singuri impactul emoțional al cancerului. Cadrele medicale pot recomanda:
– psihoterapie individuală;
– terapie de grup.
Câteva resurse utile
- Rețeaua de psihologi specializați în oncologie din cadrul Asociației Române de Psihologie Clinică
- Cunoști și alte resurse utile? Dă-ne de știre, pentru a veni în sprijinul pacienților cu cancer!
Emoțiile fac parte din drumul către vindecare. Recunoașterea și gestionarea lor cu empatie și instrumente validate contribuie la o recuperare oncologică completă, nu doar fizică, ci și emoțională. Fiecare lacrimă poate deveni fundația unei reziliențe profunde, iar înțelegerea acestui proces este esențială atât pentru pacient, cât și pentru cadrele medicale.
Referințe:
- Simard, S. et al. (2013). Fear of cancer recurrence in adult cancer survivors: a systematic review of quantitative studies. Journal of Cancer Survivorship – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/23475398/
- Pitman, A. et al. (2018). Depression and anxiety in patients with cancer. BMJ, 361 – https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29695476/
- National Cancer Institute. Coping with Cancer: Emotional and Social Effects – https://www.cancer.gov/about-cancer/coping
- Zainal, N. Z. et al. (2013). The effectiveness of mindfulness-based stress reduction on the psychological functioning of cancer patients: a meta-analysis. Psycho-Oncology – https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1002/pon.3171
Sursă foto: www.freepik.com
