Burnoutul în rândul personalului medical reprezintă una dintre cele mai grave provocări ale sistemelor de sănătate moderne. Nu este doar o problemă individuală, ci o consecință directă a modului în care funcționează întregul ecosistem medical, de la structura organizației, la presiunea socială și la responsabilitatea enormă pe care cadrele medicale o poartă zilnic.
În România, această realitate este cu atât mai accentuată, având în vedere volumul mare de pacienți, resursele limitate, deficitul de personal, birocrația și presiunea permanentă a performanței.
Tema a fost analizată în profunzime și în cadrul Webinarului CRED în Medicină, ediția a 9-a, cu titlul: „Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm”, organizat de Oameni și Companii, cu suportul Grupului Medical NORD.
Au intervenit trei specialiști de top în sănătate mintală și medicină:
- Dr. Dana Stejar – Medic primar Psihiatrie, expert psihiatru în SUA și în România
- Dr. Horațiu Miclea – Medic primar Psihiatrie, expert psihiatru în Franța și în România
- Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu – Medic primar Pneumologie, Coordonator al Centrului Integrat de Pneumologie, Spitalul NORD Pipera și Director al Școlii de Pregătire Postuniversitară a Societății Române de Pneumologie
Declarațiile lor constituie un material de referință pentru înțelegerea burnoutului medical, dar și pentru construirea unor soluții aplicabile în spitalele din România.
1. Burnoutul, un indicator al sănătății întregului sistem medical
„Sindromul de burnout reflectă, într-o oarecare măsură, starea întregului din care facem parte – organizație, sistem, societate” — Dr. Dana Stejar, Medic primar Psihiatrie.
Practic, burnoutul nu apare într-un vacuum. El este rezultatul unui cumul de factori:
- suprasolicitare cronică;
- responsabilitate permanentă asupra vieții și sănătății pacienților;
- presiunea deciziilor rapide;
- resurse limitate;
- lipsa timpului real pentru odihnă, reflecție și procesare emoțională;
- așteptări mari din partea pacienților și sistemului.
Într-un astfel de context, mintea și corpul intră într-un proces continuu de alertă.
2. Cum afectează stresul cronic corpul și mintea – mecanisme explicate de Dr. Dana Stejar
În cadrul webinarului, Dr. Dana Stejar a explicat detaliat felul în care supraîncărcarea informațională și stresul continuu influențează funcționarea creierului:
- creierul este permanent stimulat;
- informația nefiltrată produce „oboseală mentală”, haos, dificultăți de concentrare;
- apare agitația, insomnia, anxietatea, iar în forme severe, depresia.
Ea atrage atenția asupra unui aspect adesea ignorat: „Gândurile au un impact direct asupra stării noastre fizice și trebuie să conștientizăm această legătură”.
Stresul negativ activează sistemul nervos simpatic și determină eliberarea constantă de cortizol și adrenalină. Pe termen lung, acești hormoni:
- slăbesc sistemul imunitar;
- cresc inflamația;
- afectează digestia;
- influențează metabolismul;
- cresc riscul de hipertensiune și boli cardiace.
Pentru personalul medical care lucrează în ritm susținut, aceste mecanisme se pot instala chiar și pe nesimțite.
3. Burnoutul, un sindrom cu expresie psihică și somatică – Dr. Horațiu Miclea
Dr. Horațiu Miclea, medic primar Psihiatrie, expert inclus pe lista Tribunalului Chambéry (Franța), explică burnoutul ca o combinație de simptome: „Burnout-ul reprezintă o colecție de semne și simptome psihice și somatice care se regrupează într-un sindrom”.
Componenta psihică:
- epuizare emoțională;
- anxietate;
- depresie;
- iritabilitate;
- pierderea motivației;
- deprecierea imaginii de sine.
Componenta somatică:
- tulburări cardiovasculare;
- tulburări digestive;
- Insomnii;
- dureri musculare;
- scăderea imunității.
Dr. Miclea explică faptul că în burnout are loc un fenomen de hipersimpaticotonie, în care organismul intră într-o stare de stres continuu. Acest proces afectează profund sănătatea fizică și poate contribui la apariția unor patologii severe.
4. De ce sunt medicii din România atât de expuși? – analiza Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu
Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu, medic primar Pneumologie, evidențiază unul dintre factorii centrali ai epuizării: „Principala frustrare a medicilor și a întregului personal medical este că nu au suficient timp.”
Conform studiilor prezentate în webinar:
- cadrele medicale sunt perfecționiste;
- preiau sarcini în exces;
- au dificultăți în a delega;
- sunt conștiincioase în mod excesiv;
- suferă din cauza volumului mare de muncă.
Cei mai expuși burnoutului:
- medicii rezidenți (care își construiesc simultan cariera și familia);
- medicii tineri;
- medicii cu experiență îndelungată, presați de responsabilitate continuă.
Prof. Ulmeanu subliniază impactul sever al stresului profesional cronic:
- scăderea rezistenței la boli;
- tulburări alimentare;
- boli cardiovasculare;
- depresie și anxietate;
- risc dublu de moarte subită la persoanele cinice și ostile, cu stres cronic.
5. Semne timpurii ale burnoutului în rândul personalului medical
Pentru a putea fi prevenit, burnoutul trebuie recunoscut la timp. Printre semnele timpurii:
- oboseală constantă, lipsă de energie;
- tulburări de somn;
- iritabilitate și tensiuni în relațiile cu colegii;
- distanțare emoțională față de pacienți;
- cinism, greutate în a empatiza;
- scăderea satisfacției profesionale;
- senzația de eșec sau inutilitate;
- simptome somatice recurente (digestive, cardiace, dureri musculare).
6. Soluții pentru prevenirea și gestionarea burnoutului
A. Soluții individuale – recomandările Dr. Dana Stejar
✔ pauze mentale regulate;
✔ limitarea expunerii la exces informațional;
✔ tehnici de relaxare, respirație, meditație;
✔ realitate virtuală, neurofeedback, aplicații AI pentru calmare și autoreglare;
✔ terapie psihologică;
✔ recunoașterea limitelor și reglarea perfecționismului.
B. Soluții organizaționale – spitalele, ca organisme vii
Dr. Stejar folosește o metaforă extrem de relevantă: „Putem privi organizația din care facem parte, spital, clinică, ca fiind un organism, iar noi, cadrele medicale, fiind celule din acest organism.”
Pentru ca acest organism să funcționeze bine, el trebuie să asigure:
✔ cultură de siguranță psihologică;
✔comunicare clară (inclusiv protocoale standardizate, precum ISBAR);
✔ management empatic;
✔ reducerea birocrației inutile;
✔ programe de wellbeing;
✔ mentorat și suport între generații;
✔ echipe echilibrate.
C. Soluții sistemice
✔ creșterea resurselor umane (angajări);
✔ politici pentru sănătatea mintală a personalului medical;
✔ integrarea burnoutului ca risc ocupațional;
✔ investiții în infrastructură;
✔ programe naționale de prevenție;
Epuizarea nu este o slăbiciune, ci un semnal de alarmă
Din concluziile tuturor celor trei specialiști reiese clar:
- burnoutul este o reacție umană, firească, la presiuni supradimensionate;
- epuizarea personalului medical reflectă problemele sistemului;
- prevenția și recuperarea sunt posibile doar prin eforturi comune: persoană — echipă — organizație — sistem.
A proteja sănătatea mintală a medicilor nu este un gest opțional, ci o condiție esențială pentru un sistem medical funcțional și pentru siguranța pacienților
Surse și Referințe
1. Intervenții în cadrul Webinarului CRED în Medicină cu titlul „Epuizarea personalului medical, sindromul de burnout și reacția la stres pe termen lung – Ce știm și ce trebuie să știm”, organizat de Oameni și Companii & Grupul Medical NORD:
1.1. Dr. Dana Stejar – Medic primar Psihiatrie, expert psihiatru în SUA și România
1.2. Dr. Horațiu Miclea – Medic primar Psihiatrie, expert psihiatru în Franța și România
1.3. Prof. Univ. Dr. Ruxandra Ulmeanu – Medic primar Pneumologie, Coordonator Centrul Integrat de Pneumologie, Spitalul NORD Pipera
2. Literatură științifică internațională
2.1. https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4911781/
2.2. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/mental-health-at-work
2.3. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29505159/
2.4. https://onlinelibrary.wiley.com/doi/full/10.1111/joim.12752
2.5. https://jamanetwork.com/journals/jamainternalmedicine/fullarticle/2698144%20
