Profesioniștii din domeniul sănătății lucrează într-un mediu cu o puternică încărcătură emoțională; cu toate acestea, se cunosc puține lucruri despre modul în care emoțiile influențează siguranța pacientului.
Dovezile actuale sugerează că emoțiile joacă un rol esențial în siguranța pacientului. Sunt discutate implicațiile pentru formare, practică și cercetare, precum și strategii care pot ajuta serviciile de sănătate să înțeleagă și să gestioneze impactul emoțiilor în activitatea zilnică.
Actul medical se desfășoară într-un context emoțional intens, în care pacienții se confruntă cu probleme complexe, iar pacienții și aparținătorii au nevoie de sprijin și informații.
Emoțiile în îngrijirea sănătății: o dimensiune esențială a profesiei medicale
În mod tradițional, îngrijirea medicală a fost privită ca o practică bazată pe gândire rațională și deliberată, totuși, activitatea profesioniștilor din sănătate implică și o componentă emoțională semnificativă. Ei se confruntă zilnic cu sentimente care implică durerea, bucuria, stări de anxietate, speranță, pierdere și furie. Furnizarea eficientă a serviciilor medicale se bazează pe o serie de factori, printre care se numără și cei organizaționali și contextuali.
Profesioniștii din sănătate vin la locul de muncă cu propriile stări și stări emoționale, care le influențează reacțiile la acești factori și modul în care interacționează în anumite situații cu pacienții și colegii. Astfel, emoțiile joacă un rol intrinsec în judecata clinică, iar acest rol devine tot mai important, pe măsură ce pacienții (cu propriile lor emoții) sunt încurajați să se implice activ în îngrijirea lor, luând decizii în parteneriat cu medicii.
Practica medicală înseamnă, de asemenea, relații – iar aici, emoțiile sunt esențiale, fiind parte integrantă a muncii în echipă, a leadershipului eficient și a experienței pacientului – toate acestea sunt aspecte esențiale în domeniul sănătății.
Emoțiile și deciziile clinice
Deciziile clinice sunt adesea luate pe baza unor informații incomplete și în condiții de incertitudine. Studiile arată că emoțiile puternice pot influența comportamentul și judecata profesională. Cu toate acestea, cercetarea privind impactul emoțiilor în siguranța pacientului este încă limitată și fragmentată.
Emoție vs. afect
Afectul poate fi considerat o componentă de bază a emoției. Emoțiile pot fi construite din mai multe afecte (ex: frica poate conține afecte de tensiune, alertă, disconfort) și sunt interpretate în funcție de contextul social și personal.
În deciziile clinice, afectul poate influența reacțiile rapide, în timp ce emoțiile influențează raționamentul și comportamentul pe termen lung.
Afectul este o reacție emoțională de bază, de scurtă durată, intensă și adesea automată. Este considerat o componentă primară a proceselor afective, alături de dispoziții și emoții. Emoția este o reacție psihologică complexă care apare ca răspuns la un stimul intern sau extern și implică mai multe componente:
- fiziologice – modificări în corp (ex: ritm cardiac crescut, transpirație, tensiune musculară).
- cognitive – interpretarea situației (ex: „Această situație este periculoasă!”).
- comportamentale – reacția vizibilă (ex: expresii faciale, gesturi, tonul vocii).
- subiective – felul în care este trăită emoția (ex: frică, bucurie, tristețe).
Emoții pozitive și negative
Deși majoritatea studiilor s-au concentrat pe efectele negative ale emoțiilor (ex. scăderea acurateței diagnosticului, decizii pripite), cercetările recente evidențiază și rolul pozitiv al emoțiilor – cum ar fi îmbunătățirea raționamentului, colaborarea în echipă și implicarea profesională.
Emoțiile pot fi declanșate de:
- interacțiuni cu pacienții
- erori medicale
- factori organizaționali sau de sistem
Aceste emoții pot influența direct calitatea îngrijirii sau indirect, prin efecte asupra burnout-ului, absenteismului și fluctuației de personal – toate având impact asupra siguranței pacientului.
Ce sunt declanșatorii psihologici?
Un declanșator este orice stimul, extern sau intern, care provoacă un răspuns emoțional sau comportamental intens, adesea legat de experiențe trecute sau traume. Aceste reacții pot fi automate și puternice.
Exemple de declanșatori (triggers) și efectele acestora:
1. Interacțiuni cu pacienții și familiile acestora:
Declanșatori:
- Pacienți cu comportamente provocatoare sau greu de gestionat;
- Relații familiale tensionate sau disfuncționale;
- Suferința emoțională a pacienților și a familiilor acestora.
Emoții resimțite: frustrare, empatie, compasiune, furie, neputință.
2. Incidente legate de siguranța pacientului și consecințele emoționale asociate:
Declanșatori:
- Erori medicale;
- Comportamente provocatoare ale pacienților;
- Decesul sau îmbolnăvirea gravă a unui pacient.
Emoții resimțite: vinovăție, anxietate, frică, furie, neputință, rușine.
3. Factori de stres psihosocial la locul de muncă
- Conflicte cu colegii;
- Micromanagement (control excesiv din partea superiorilor);
- Nerecunoașterea eforturilor depuse;
- Distribuirea inechitabilă a sarcinilor de lucru;
- Atitudini intimidante sau ostile la locul de muncă.
Emoții resimțite: furie, frustrare, anxietate, resentimente, tristețe, izolare.
4. Evenimente traumatice
Declanșator: Martor sau victimă a unui eveniment traumatic, cum ar fi un accident grav sau un dezastru natural
Emoții resimțite: frică, anxietate, traumă, tulburare de stres post-traumatic (PTSD).
5. Suprasolicitarea la locul de muncă
Declanșatori:
- Volum excesiv de muncă;
- Lipsa resurselor necesare;
- Deficit de personal;
- Număr mare de pacienți cu nevoi complexe.
Emoții resimțite: frustrare, anxietate, epuizare profesională (burnout), stres, furie.
6. Colaborarea în echipă
Declanșatori:
- Lipsa comunicării eficiente;
- Conflicte între colegi;
- Colaborare deficitară;
- Ambiguitate în privința rolurilor și responsabilităților.
Emoții resimțite: frustrare, furie, anxietate, tristețe, resentimente.
7. Lipsa sprijinului din partea superiorilor
Declanșatori:
- Critica;
- Lipsa feedbackului constructiv;
- Instruire insuficientă;
- Sentiment de izolare.
Emoții resimțite: furie, frustrare, anxietate, frică, tristețe.
8. Alți factori declanșatori
- Dileme etice;
- Reacții emoționale intense din partea pacienților sau a aparținătorilor;
- Lipsa resurselor necesare;
- Probleme tehnice;
- Schimbări în rutina obișnuită
Emoții resimțite: suferință morală, anxietate, frică, furie, frustrare.
Expunerea repetată la factori declanșatori emoționali în mediul profesional poate avea un impact semnificativ asupra stării de bine a personalului. Aceasta poate duce la epuizare emoțională, manifestată prin stres cronic și burnout, afectând capacitatea de a face față cerințelor zilnice. În același timp, satisfacția la locul de muncă poate scădea considerabil, pe fondul emoțiilor negative persistente, determinând o diminuare a motivației și o creștere a riscului de fluctuație a personalului. Mai mult, siguranța pacientului poate fi compromisă, deoarece suferința emoțională afectează claritatea gândirii și procesul decizional, influențând negativ calitatea îngrijirii oferite.
Concluzii
Emoțiile pozitive și negative pot influența luarea deciziilor clinice și modul în care profesioniștii reacționează în fața situațiilor medicale. Tendința de a privi practica medicală ca un proces pur rațional împiedică luarea în considerare a influenței emoțiilor asupra siguranței în îngrijirea medicală.
Elaborarea și implementarea unor strategii bazate pe principii psihologice și validate prin dovezi din practica clinică reprezintă un element esențial pentru a sprijini recunoașterea rolului emoțiilor în asigurarea siguranței pacientului în cadrul comunității medicale.
Referințe:
- A systematic review of workplace triggers of emotions in the healthcare environment, the emotions experienced, and the impact on patient safety: https://bmchealthservres.biomedcentral.com/articles/10.1186/s12913-024-11011-1
- The role of emotion in patient safety: https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC4793767/#sec3-0141076815620614
- Common Work Triggers & How To Deal With Them? https://www.truworthwellness.com/blog/common-work-triggers/
- Burnout among health care workers: https://academic.oup.com/epirev/article-abstract/47/1/mxaf005/8124779?redirectedFrom=fulltext
Surse foto:
