Ce sunt emoțiile negative și cum pot fi gestionate în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății

Jan 21, 2025 | Cadre medicale, Noutăţi

Cu toții trăim emoții de la o vârstă fragedă, iar ca adulți încearcăm să navigăm în lumea adesea haotică a vieții moderne – gama de emoții pe care le trăim într-o zi se poate schimba considerabil. De cele mai multe ori, capacitatea de a simți și de a răspunde la propriile emoții este adesea ignorată. Rareori ne oprim să gândim și să fim foarte atenți la ceea ce simțim și nu luăm în considerare impactul pe care îl poate avea acest lucru asupra stării mintale și fiziologice sau implicațiile pe termen lung.

Ce sunt emoțiile negative?

Distincția dintre ce este o emoție și ce este un sentiment este importantă, chiar dacă sunt intereconenctate. 

Emoțiile sunt privite ca răspunsuri de „nivel inferior”, care apar mai întâi în zonele subcorticale ale creierului, cum ar fi amigdala și cortexele prefrontale ventromediale. Aceste zone sunt responsabile pentru producerea reacțiilor biochimice care au un impact direct asupra stării tale fizice. Emoțiile sunt codificate în ADN-ul nostru și s-au dezvoltat ca o modalitate de a ne ajuta să răspundem rapid la diferite amenințări de mediu, la fel ca răspunsul „luptă sau fugă”. De asemenea, s-a demonstrat că amigdala joacă un rol în eliberarea neurotransmițătorilor care sunt esențiali pentru memorie, motiv pentru care amintirile emoționale sunt adesea mai puternice și mai ușor de rememorat.

Sentimente – emoțiile sunt văzute ca sentimente anterioare, care tind să fie reacțiile noastre la diferite emoții pe care le trăim. Acolo unde experiența emoțiilor poate fi generalizată, sentimentele sunt mai subiective și sunt influențate de experiențe personale și de interpretările bazate pe acele experiențe. Sentimentele apar în regiunile neocorticale ale creierului, iar pentru că sunt caracterizate de subiectivitate, nu pot fi măsurate.

Emoțiile – au o bază fizică mai puternică decât sentimentele, ceea ce înseamnă că cercetătorii le găsesc mai ușor de măsurat în mod obiectiv prin indicatori fizici, cum ar fi fluxul sanguin, ritmul cardiac, activitatea creierului, expresiile faciale și limbajul corpului.

Psihologii au explorat sfera emoțiilor umane și definițiile lor, identificând următoarele emoții de bază:

  • Furia
  • Dezgustul
  • Tristeţea
  • Bucuria
  • Frica
  • Surpriza

Emoțiile negative sunt complet normale. Totuși, dacă există o tendință către o anumită emoție în mod constant – în special una negativă – trebuie acordată mai multă atenția, astfel încât să descoperim ce anume o declanșează și care este sursa acesteia.

Cele mai frecvente emoții negative, care ar putea apărea, sunt:

  • Furia
  • Supărarea
  • Frica
  • Anxietatea
  • Tristețea
  • Vina
  • Apatia
  • Disperarea

Cum afectează emoțiile negative sănătatea și bunăstarea?

Emoțiile negative nu afectează în mod direct sănătatea și bunăstarea, ci modul în care reacționăm atunci când le experimentăm. A rămâne „blocat” pe emoțiile negative poate crește producția de cortizol, un hormon de stres care epuizează capacitatea cognitivă de a rezolva problemele în mod proactiv și, de asemenea, poate deteriora sistemul imunitar, ceea ce poate genera alte afecțiuni de sănătate. Stresul cronic a fost asociat cu o durată de viață mai scurtă.

Furia este emoția negativă care s-a dovedit a avea cel mai mare impact asupra sănătății și bunăstării, în special atunci când nu este gestionată. Studiile au asociat furia de diverse probleme de sănătate, inclusiv hipertensiunea arterială, bolile cardiovasculare și tulburările digestive. S-a constatat că persoanele furioase erau mai susceptibile să contracteze răceala, gripa sau să sufere de simptome astmatice și boli de piele, precum erupțiile cutanate.

Gândirea negativă declanșează o serie de efecte dăunătoare pentru sănătatea mintală și fizică. Dacă ne concentrăm prea mult timp asupra emoțiilor negative și a situațiilor care le-ar fi putut provoca, se declanșează ruminația, un proces caracterizat prin gânduri repetitive și obsesive asupra unor situații negative din trecut sau prezent. Ruminația mărește capacitatea de răspuns la stres, iar corpul este inundat inutil de cortizolul, hormonul stresului. Există dovezi considerabile că acest lucru este un factor pentru depresia clinică.

Reziliența emoțională în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății

Reziliența se referă la capacitatea de a mobiliza eficient resursele interne și externe pentru a răspunde adecvat situațiilor de stres. Profesioniștii din domeniul sănătății se confruntă cu numeroși factori de stres, cum ar fi presiunea timpului, volumul de muncă, programul prelungit de muncă etc.

Principalele aspecte ale rezilienței, extrase din studiile realizate, au fost reziliența personală, reziliența în cadrul departamentul de urgență și reziliența în rândul cadrelor medicale. Principala caracteristică a rezistenței în rândul cadrelor medicale a fost adaptarea.

Lucrările mai recente s-au concentrat pe creșterea rezistenței, cu accent pe educarea personalului medical pentru a identifica rolurile, factorii de stres, posibilele reacții și simptome și/sau pentru a dezvolta diverse strategii de adaptare cognitive și comportamentale. Este necesar să se ia în considerare impactul sistemului pentru îmbunătățirea rezilienței în rândul personalului medical.

Prevenirea stresului

Moralul scăzut, plângerile privind starea de sănătatea și activitatea de la locul de muncă, precum și fluctuația angajaților reprezintă adesea primele semne de stres la locul de muncă. Lipsa semnelor evidente sau răspândite nu este un motiv pentru a respinge preocupările legate de implicațiile stresului la locul de muncă sau pentru a minimiza importanța unui program de prevenire.

Cel mai important pas în prevenirea stresului este reprezentat de grija de sineabilitatea indivizilor, familiilor sau comunităților de a-și susține sănătatea, a preveni bolile și a se menține într-o stare bună. Obiectivul său este de a obține, menține sau favoriza sănătatea optimă și starea psihologică de bine.

Semnele sindromului de burnout (epuizarea profesională)

Conștientizare semnelor sindromului de burnout reprezintă un aspect foarte important în prevenirea stresului, astfel personalului medical i se oferă șansa de a gestiona aceste simptome, atât la nivel personal, cât și la nivel organizațional.  

În timp ce cuvântul „burnout” a devenit omniprezent în ultimii ani în rândul personalului medical, modurile în care se manifestă epuizarea sunt clare în momentul starea unei persoane se agravează atât de mult încât este necesar concediu medical sau când persoana respectivă părăsește locul de muncă. Semnele sindromului de burnout includ:

  1. Epuizare emoțională și fizică: Persoanele care se confruntă cu epuizarea profesională experimentează o lipsă completă de energie, care se manifestă fizic. Sarcinile de bază și, din păcate, chiar și lucrurile care ar oferi în mod normal bucurie devin copleșitoare. În mod surprinzător, deși epuizați, persoanele cu epuizare au adesea probleme cu somnul până la punctul în care dezvoltă insomnie cronică.
  2. Detașare și cinism: Persoanele care suferă de epuizare au tendința de a deveni pesimiști. Aceștia prezintă sentimentele de inutilitate, deznădejde și incapacitatea de a accepta consolarea oferită de persoanele din jur. Petrec mai mult timp singuri, nu socializează și pot ajunge să se izoleze total, justificând retragerea printr-o abordare cinică a vieții.
  3. Sentimente de îndoială și ineficiență, lipsă de realizare: Uneori, oamenii care se confruntă cu epuizare își desfășoară în continuare activitatea. Cu toate acestea, o fac într-o manieră aproape robotică, iar performanța are de suferit. Activitățile obișnuite durează mai mult, amână realizarea acestora și inventează scuze.

Răspunsul la sindromul de burnout

Printre numeroasele soluții necesare pentru gestionarea sindromului de burnout, inclusiv schimbările organizaționale, practica mindfulness are nenumărate aplicații și beneficii dovedite.

Pentru cadrele medicale, practica mindfulness ușurează simptomele de burnout, îmbunătățind în același timp angajamentul, simțul sensului și capacitatea de a naviga în conversațiile dificile cu pacienții și de a simți empatie. Conștientizarea de sine și reglarea emoțiilor, care rezultă din practica mindfulness, îmbunătățesc munca în echipă, luarea deciziilor și, în cele din urmă, siguranța pacientului, rezultatele și costurile. Tehnicile de mindfulness îmbunătățesc inteligența emoțională, somnul și rezistența generală.

Beneficiile practicii mindfulness se extind și asupra persoanelor cu funcții de conducere în domeniul sănătății care se confruntă cu burnout și pot îmbunătăți concentrarea, prezență executivă, planificarea strategică, abilități de conducere bazate pe inteligență emoțională și comunicare eficientă.

Practici de auto-îngrijire pentru profesioniștii din domeniul sănătății

Profesioniștii din domeniul sănătății trebuie să acorde prioritate practicilor de auto-îngrijire. În continuare sunt prezentate următoarele 4 practici:

  • Permisiunea: În timp ce cadrele medicale susțin în mod constant ca pacienții lor să acorde prioritate sănătății și bunăstării proprii, de multe ori uită să facă același lucru și pentru ei. Pot folosi o expresie pentru a încuraja grija de sine, precum „Îmi acord permisiunea să…”. Mutarea într-un spațiu care semnalează corpului și creierului că este timpul să ia o pauză – acesta poate fi un scaun, o cameră liberă, un parc etc. – acordarea în mod conștient a permisiunii de a lua o pauză, stabilește intenția de a face acest lucru.
  • Conștientizarea și ancorarea: Observarea senzațiilor fizice experimentate, împreună cu gândurile și modelele de gândire. Dacă apar emoții neplăcute în timpul anumitor activități, se recomandă concentrarea pe respirație, care trebuie să fie profundă, pentru a putea autoregla răspunsul organismului la stres.
  • Autocompasiunea: Compasiunea este un sentiment oferit adesea persoanelor din jur (pacienți, colegi, familie etc. ). Autocompasiunea este definită ca fiind capacitatea de a ne oferi nouă înșine compasiune, înțelegere, bunătate și sprijin de care avem nevoie în momente dificile. Așa cum oferim cuvinte de încurajare și suport celor din jur, trebui să ne abordăm pe noi înșine cu aceeași sensibilitate.
  • Vizualizarea: Înainte de a trece la activitatea următoare este important să te simți pregătit, să simți că dispui de energia necesară și să observi dacă există schimbări în starea mintală și/sau fizică. Bunăstarea personală este o explorare continuă.

Oamenii care experimentează emoții negative sunt irascibili, stresați, anxioși și deprimați, iar pentru a ieși din acest cerc vicios este important să acorde o atenție sporită auto-îngrijirii. Este recomandat să apeleze la exerciții de relaxare, la activități în aer liber și la adoptarea unui stil de viață sănătos. Trebuie să învețe să-și exprime emoțiile într-un mod adecvat, să caute echilibrul între viața personală și cea profesională, să gândească înainte de a acționa, astfel încât să anticipeze efectul emoțiilor negative asupra celor din jurul lor. De asemenea, este important să se concentreze pe evenimentele pozitive și să oprească gândurile negative prin concentrarea atenției pe alte aspecte. Dacă o persoană întâmpină dificultăți în gestionarea emoțiilor negative este recomandat să se adreseze specialiștilor din domeniul psihologiei și/sau psihiatriei.

___

Referințe:

  1. What are Negative Emotions and How to Control Them? – accesibil aici
  2. The Main Features of Resilience in Healthcare Providers: A Scoping Review – accesibil aici
  3. Mindfulness for Healthcare Professionals – accesibil aici
  4. STRESS…At Work – accesibil aici

URMĂREŞTE-NE ÎN SOCIAL MEDIA

ÎNSCRIE-TE ÎN COMUNITATE

Alătură-te Comunității și susține Programul CRED în Medicină!

INFOGRAFICE