Durerea cronică – definită ca durere persistentă sau semnificativă care durează mai mult de trei luni – poate fi complicat de diagnosticat și tratat. Cauzele durerii cronice nu sunt tot timpul cunoscute, iar pacienții se luptă adesea cu tulburări de anxietate și depresie, fapt ce îngreunează discuția cu medicul și gestionarea acestor dureri.
Un studiu recent, realizat pe 200 de adulți cu dureri cronice de gât sau de spate, condus de profesorul de comunicare Charee Thompson de la Universitatea din Illinois Urbana-Champaign, a constatat că o comunicare eficientă medic-pacient în timpul consultației inițiale îi ajută pe pacienți să-și gestioneze incertitudinile, temerile, anxietatea și încrederea în capacitatea proprie de a face față durerii.
„Am descoperit că personalul medical și pacienții care se percep pe ei înșiși și unii pe alții ca fiind comunicatori eficienți în timpul consultațiilor pot atenua sentimentele de incertitudine ale pacienților și pot contribui la creșterea sentimentului de siguranță și a rezilienței. Sentimentul de incertitudine este gestionat cu succes prin abordarea a două aspecte fundamentele privind comunicarea– aspectul informațional și aspectul socioemoțional – fiecare dintre acestea putând avea implicații clinice importante”, a declarat Charee Thompson.
Potrivit studiului, partea informațională reflectă abilitatea pacienților de a-și descrie cu acuratețe simptomele și de a verifica înțelegerea explicațiilor și indicațiilor medicilor, dar și abilitatea medicilor de a adresa întrebări adecvate, oferind explicații clare și verificând gradul de înțelegere a pacienților. Măsura în care medicii și pacienții stabilesc o relație de încredere printr-o comunicare deschisă, sinceră și empatică reflectă partea socioemoțională a comunicării.
Thompson, împreună cu coautorii studiului au publicat concluziile în Journal of Health Communication.
Peste 51 de milioane de adulți din SUA – aproximativ 21% din populație – au suferit dureri cronice în 2021, ceea ce a dus la costuri substanțiale privind îngrijirea sănătății și scăderea productivității, potrivit unui raport de pe site-ul web al Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) din SUA.
Studiul actual s-a bazat pe teoria managementului incertitudinii, ipoteza conform căreia persoanele care se confruntă cu o stare de incertitudine privind o afecțiune de sănătate, o evaluează și decid dacă obținerea de informații este benefică sau nu. De exemplu, pacienții pot căuta informații despre originile unui nou simptom pentru a-și atenua starea – sau, dimpotrivă, ar putea evita căutarea de informații, astfel încât să poată menține speranța cu privire la prognosticul lor, a scris echipa.
Studiul a fost realizat la un institut din Midwest compus din mai multe clinici și programe care tratează boli și leziuni ale creierului, măduvei spinării și ale sistemului nervos. Cu vârsta cuprinsă între 18 și 75 de ani, cei din eșantionul de studiu au avut dureri care au inclus, dar nu s-au limitat doar la zona gâtului, spatelui, feselor și extremităților inferioare. Aproximativ 59% dintre pacienți erau femei.
Înainte de consultare, pacienții au completat sondaje care evaluează modul în care au experimentat și gestionat durerea și certitudinea sau incertitudinea lor cu privire la aceasta. Apoi, pacienții și medicii au completat sondaje post-consultație, unde și-au evaluat propriile abilități de comunicare, dar și pe ale celorlalți participanți.
Pentru a determina dacă starea de incertitudine a pacienților s-a schimbat, în sondajele pre și post-consultație, pacienții au clasificat cât de siguri sau nesiguri s-au simțit cu privire la șase aspecte ale durerii – cauza, diagnosticul, prognosticul, opțiunile de tratament disponibile, riscurile și beneficiile acestora. Pacienții s-au autoevaluat în ceea ce privește catastrofizarea – tendința lor de a se îngrijora că vor avea întotdeauna dureri și nu vor găsi niciodată alinare.
Sentimentele de suferință ale pacienților au fost reduse atunci când ei și medicul au comunicat eficient și direct și atunci când pacienții s-au simțit susținuți emoțional de medicii lor.
„Evaluările pacienților cu privire la abilitatea de comunicare a medicilor au prezis, în mod semnificativ, reducerea stării de incertitudine, a fricii și stăriilor de anxietate. Rapoartele medicilor privind abilitatea de comunicare a pacienților au fost, de asemenea, asociată cu scăderea stării de incertitudine a pacienților și cu îmbunătățirea semnificativă a evaluărilor”, a spus Thompson.
Echipa a descoperit, într-un studiu conex, realizat pe un subgrup de pacienți cu dureri de spate, că satisfacția, încrederea și acordul cu medicul au fost puternic asociate cu faptul că medicii depășesc așteptările pacienților atunci când iau deciziile de comun acord.
Thompson a declarat: „Chiar dacă concluziile acestor studii evidențiază efectele pe care abilitățile generale de comunicare ale medicilor le au asupra emoțiilor, așteptărilor și atitudinilor pacienților cu durere cronică cu privire la starea lor, contează și abilitățile de comunicare ale pacienților.”
„Am vrut să contest ideea că pacienții cu durere sunt frustrați sau dificili pentru că au standarde nerealiste. Oricât de mari sunt așteptările lor, ceea ce pare să conteze cel mai mult pentru rezultatele conversației este măsura în care așteptările pacienților sunt îndeplinite sau depășite”, a completat Thompson.
„Consultațiile marchează ceea ce poate fi o călătorie lungă și provocatoare privind diagnosticul și tratamentul pentru acești pacienți și ar putea beneficia de pe urma cunoașterii terapiilor și strategiilor care ar putea să îi ajute să gestioneze durerea și starea de incertitudine. Crearea unui mediu în care pacienții comunică medicilor simptomele și preocupările duce la interacțiuni productive. Învățarea despre natura incertă a durerii le poate valida temerile și starea de anxietate, în timp ce conștientizarea și educarea cu privire la diferitele opțiuni de tratament și terapii, cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală, ar putea îmbunătăți gradul de adaptare și ar putea risipi sentimentele de neajutorare și frică”, a concluzionat Thompson.
Sursa materialului: news.illinois.edu
