
În cadrul webinarului CRED în Medicină, cu tema „Comunicarea veștilor rele în medicină: abordări empatice și protocoale eficiente”, Conf. Univ. Dr. Dan Ioan Ulmeanu, Medic primar Chirurgie generală, Medic primar Chirurgie toracică și Șeful secției de Chirurgie generală a Spitalului NORD Pipera, a prezentat protocolul SPIKES, realizat de medicul oncolog, Robert Buckman: „Buckman a imaginat un protocol și acest protocol are atașat un acronim SPIKES care presupune: Setting, Perception, Invitation, Knowledge, Emotion, Summarize.”
Conf. Dr. Ulmeanu a explicat fiecare etapă a protocolului, astfel:
Setting – Cadrul de comunicare: „Trebuie să alegi mediul în care ai această discuție cu pacientul, de preferat într-o zonă privată, iar pacientul decide cine să fie de față. Poți să începi cu niște întrebări simple din viața de zi cu zi, nu trebuie să intri abrupt în medicină.”
Perception (P) – Percepţia: „Afli ce știe pacientul despre boala lui, dacă nu este pacientul pe care l-ai îngrijit și, practic, tu îi livrez informațiile. Este un dialog, invităm pacientul să se destăinuie, să ne povestească, să aflăm ce știe el despre boală, ascultând înainte de a începe să vorbim.”
Invitation (I) – Invitaţia: „După ce aflăm cât știe pacientul, trebuie să aflăm cât de mult vrea pacientul să știe. Noi întrebăm pacientul cât vrea să știe, el ne poate spune că vrea să știe TOT, dar ce reprezintă acest TOT? Noi, medicii, trebuie să înțelegem din discuțiile anterioare avute cu pacientul cât vrea să știe defapt.”
Knowledge (K) – Cunoaşterea: „Înainte de a te întâlni cu pacientul trebuie să îți faci o strategie. Îți stabilești câteva subiecte pe care le discuți despre diagnostic și suportul pe care îl poți oferi. Pentru pacient este important ce suport îi poți oferi, care este prognosticul în condițiile suportului oferit. Speranța este cea care o să-l țină în lupta cu această boală și trebuie să insistăm foarte mult în zona pozitivă. Chiar dacă există o speranță mică, ea trebuie augmentată în ochii pacientului, pentru că psihicul lui contează foarte, foarte mult în lupta cu boala.”
Emotion (E) – Emoția: „Răspunsul față de emoțiile pacientului țin foarte mult de experiența medicului. Pentru că atunci când nu înțelegi reacția pacientului, rămân o grămadă de probleme nerezolvate, iar puntea de legătură între medic și pacient devine din ce în ce mai firavă. Putem să-i validăm emoțiile, iar asta face pacientul să se simtă securizat și capătă cuvântul acela magic și starea aceea de grație care se cheamă încredere. Încrederea și un psihic bun te duc spre cea mai bună zonă posibilă de evoluție. ”
Summarize (S) – Sumar: „Finalul este sumarizarea celor discutate, discutăm procesul de completare a diagnosticului și opțiunile de tratament. Oferim informații în cantități mici, pentru că pacienții nu pot primi cantități mari de informații pe care să le gestioneze cu cadență și în maniera în care le oferim. Dacă ele sunt mult prea abundente, facem pauze, verificăm că a înțeles pacientul și trecem mai departe. Pacientul trebuie să înțeleagă esențialul, iar noi trebuie să explicăm într-un limbaj simplu, ușor de înțeles. Pentru astfel de discuție nici noi, medicii, nu avem nevoie de fiziopatologie, avem nevoie de empatie și de persuasiune.”
Planificarea pașilor care urmează
„Aici sintetizăm îngrijorările pacientului, ne dăm seama ce îl preocupă cel mai mult. Sintetizăm problema medicală, reală, pe care noi o cunoaștem, iar pacientul a înțeles-o atât cât a putut el să o înțeleagă. Planificarea pornește de la simplu la complex și include realizarea unui plan concret. Explicăm și vom fi mereu alături de el să explicăm fiecare pas în parte pe măsură ce acești pași se concretizează”, a explicat Conf. Dr. Ulmeanu.
Ce facem dacă pacientul nostru plânge?
Empatia a fost readusă în discuție: „Pur și simplu lăsăm să plângă. Este o descărcare firească, putem face o pauză până este gata să continuăm. Trebuie să fii atent, să fii empatic, nu-l oprești și nu ieși din cameră, stai alături de el. Dacă ești alături de el, simte suportul. Nicio situație nu este identică cu alta, dar încet, încet înțelegi cine este pacientul tău, ce așteaptă el de la tine, cum ai putea să ai un dialog cu el, cât mai potrivit.”
„Gradul de optimism ar trebui să fie pârghia pe care noi să apăsăm permanent în dialogul cu pacientul nostru. E mai puțin important cine comunică veștile, important e modul în care le comunică”, a concluzionat Conf. Univ. Dr. Dan Ulmeanu.
___
Webinarul Comunicarea veștilor rele în medicină: abordări empatice și protocoale eficiente a fost al optulea din cadrul Programului CRED în Medicină, derulat de Oameni și Companii, cu suportul și la inițiativa NORD-Grupul Medical Provita.
Partener în promovarea evenimentului: platforma EventsMax.ro.
Programul „CRED în Medicină” susține și promovează standarde înalte de Comunicare, Respect, Etică și Demnitate în practica medicală. Pentru mai multe informații, vizitați www.credinmedicina.ro .