Pentru asistenții medicali din secțiile de oncologie, inteligența emoțională devine un instrument esențial la care apelează atunci când au conversații dificile cu pacienții care au primit un diagnostic grav. Asistenții medicali joacă un rol esențial în a oferi pacienților cu cancer și familiilor acestora sprijinul emoțional necesar atunci când aceștia află că sunt în faza terminală a bolii.
Rolul asistenților medicali în purtarea conversațiilor dificile cu pacienți aflați în fază terminală
Fiind parte dintr-o echipă multidisciplinară, asistenții din secțiile de oncologie dezvoltă o relație unică cu pacienții aflați sub tratament, jucând un rol esențial în direcționarea și purtarea conversațiilor dificile cu pacienții și familiile lor. Este important ca asistenții medicali să aibă o bună comunicare și cu medicii, deoarece, uneori, aceștia contribuie la stabilirea relației medicului cu pacientul. Comunicarea implică informarea, educarea și sprijinirea pacienților și nu se bazează doar pe ceea ce se transmite, ci și pe modul în care se transmite. Acest lucru este important pentru întregul traseu al pacientului oncologic, cum ar fi diagnosticul inițial, tratamentul, modificări ale traiectoriei bolii, recidive ș.a.m.d.
Sprijinirea pacienților oncologici pe tot parcursul bolii
Există o mulțime de informații despre sprijinirea pacienților, inclusiv diferite formule mnemonice și liste de verificare a pașilor care trebuie aplicați. Cel mai important este ca asistenții medicali să comunice sincer și empatic.
Un alt aspect care contribuie la îmbunătățirea calității unei relații este aprecierea pozitivă necondiționată. Aprecierea pozitivă necondiționată reprezintă interesul față de cum se simte un pacient, fără judecată și cu deplină acceptare pentru a-l putea sprijini. Această tehnică evidențiază o formă de îngrijire centrată pe persoană.
Atunci când conversația este sinceră, pacienții au o imagine mai clară a ceea ce se întâmplă și îi poate determina să se simtă împuterniciți. Este normal ca asistenții medicali să insufle speranță, dar, în același timp, trebuie să ofere pacienților așteptări realiste și oneste. Scopul este de a pregăti pacienții pentru acele momente dificile din viața lor.
A comunica empatic înseamnă „a te întâlni emoțional cu pacientul”. Inevitabil, acest aspect reprezintă o provocare, fiecare persoană are și propriile emoții. Asistenții medicali din secțiile de oncologie trebuie să învețe să acorde o atenție deosebită indicatorilor emoționali pentru a putea dezvolta această abilitate în mod eficient.
Există o formulă mnemonică, numită NURSE și care cuprinde anumiți indicatori emoționali, precum: denumirea emoției, înțelegerea emoției, respectarea pacientului, sprijinirea pacientului și explorarea sentimentelor pacientului. Scopul nu este ca asistenții medicali să devină experți în sănătate mintală, ci să recunoască sentimentele pacientului. Astfel, vor putea avea un ton cald al vocii, să vor adreseze pacientului pe nume și vor păstra contactul vizual. Este important ca asistenții medicali să știe să acorde momente de pauză în timpul conversației pentru a permite persoanei să proceseze veștile.
Cum pot avea grijă asistenții medicali de propriile sentimente în timpul conversațiilor dificile?
Este bine cunoscut faptul că, în calitate de personal medical, sprijinirea pacientului este primordială, dar ceea ce este și mai important este sprijinirea sinelui. Înainte de a se putea ocupa de starea emoțională a pacientului, asistenții medicali trebuie să se ocupe de propria stare. Viața personală implică multe roluri care pot afecta emoțional și fizic.
Există o varietate de tehnici de auto-protejare și de definire a rolurilor. Cea mai bună modalitate este înțelegerea modului în care poate fi gestionat stresul și exprimarea propriilor sentimente. Dacă stresul începe să afecteze capacitatea de a diferenția viața personală de cea profesională, poate fi benefic consultul cu un profesionist în sănătate mintală pentru a putea primi sprijin suplimentar.
Păstrarea umanității
În era inteligenței artificiale și a rețelelor sociale, ne familiarizăm cu răspunsurile rapide și cu o cantitate mare de informații pe care trebuie să le cercetăm. Acest lucru poate aduce anumite beneficii, dar în ceea ce privește conexiunea umană, reprezintă o întrerupere a conectării autentice. Părstrarea umanității înseamnă a asculta în mod activ, a răspunde cu empatie și cu intenția de a înțelege și a acționa într-un mod care duce la susținere reciprocă.
Sursa informațiilor: www.oncnursingnews.com
