Per ansamblu, cetățenii europeni consideră că sistemele publice de sănătate nu le oferă suficient sprijin în accesarea serviciilor medicale, conform studiului STADA Health Report 2024.
Studiu constă într-un chestionar aplicat unui eșantion de peste 46.000 de respondenţi, din 23 de ţări, cu peste 30 întrebări care acoperă subiecte precum satisfacţia cetăţenilor europeni faţă de sistemele de sănătate, încrederea în medici și farmaciști, aspecte ale prevenției, bunăstarea sănătăţii mintale și nu numai.
Conform studiului, care cuprinde date din ultimii 10 ani, satisfacția europenilor față de sistemele de sănătate se află la cel mai scăzut nivel de până acum, fiind în scădere pentru al patrulea an consecutiv, ajungând la aproximativ 56%. În România, gradul de satisfacție a cetățenilor se menține la același nivel din 2023, dar este mai scăzut decât media europeană: doar 39% dintre românii se declară mulțumiți de modul în care sistemul public de sănătate îi servește. Astfel, România ocupă poziția 17 din cele 23 de țări evaluate.
În același timp, însă, nivelul încrederii în medicina convențională este în creștere. Profesioniștii din domeniul sănătății joacă un rol critic în menținerea unității sistemului de sănătate.
Participanții consideră că principalele soluții pentru îmbunătățirea sistemelor medicale sunt date de experiența în domeniul medical a factorilor de decizie (48%) și majorarea salariilor personalului medical (47%).
România, printre țările în care predomină septicismul
Încrederea în medicina convențională coincide cu o probabilitate mai mare de satisfacție în domeniul sănătății: 59% dintre persoane spun că au încredere medicina convențională, fiind mulțumiți de sistemul de sănătate din țara lor, comparativ cu 28% care au rezerve față de medicina convențională. Cu toate acestea, îmbunătățirea nivelului de încredere nu este suficientă pentru a compensa nemulțumirea tot mai mare față de sistemele de sănătate — deficiențele sistemului par a fi principala problemă, nu medicina în sine.
Cetățenii români se află printre țările cu cel mai mare nivel al neîncrederii în medicina convențională – 48% cred că pandemia a scos la lumină limitele medicinii convenționale.
Bunăstarea sănătății mintale
54% dintre europeni își identifică sănătatea fizică ca fiind „bună” sau „foarte bună”. Există o legătură strânsă între sănătatea fizică și cea mintală, 70% dintre europeni care consideră că sănătatea lor mintală este „bună” raportează, de asemenea, și o sănătate fizică „bună”.
65% dintre europeni își evaluează bunăstarea sănătății mintală drept „bună” sau „foarte bună”.
Țările din Europa de Est par să aibă o relație ambivalentă în ceea ce privește sănătatea mintală: țări ca România (85%) și Bulgaria (80%) raportează o sănătate mintală „bună”, în timp ce țări precum Ungaria (48%) și Republica Cehă (53%) raportează o sănătate mintală comparativ „mai precară”.
Sursa informațiilor: www.stada.com
